Daniel-Andrei NAZARE

Daca tot suntem la nunti si botezuri, sa remarcam un alt aspect: am fost nas. Pentru prima oara. Finii mei si ai Mihaelei se numesc Toni (numele ei adevarat Antoneta) si Dragos (numele de familie Sinca). Tineri, simpatici si de mare viitor. Ea - frumoasa, desteapta si foarte obraznica, el - calm, inteligent si cu bun-simt. Cam asa i-as caracteriza in doar trei cuvinte pe fiecare. Casa de piatra!

Mai jos aveti un grupaj foto realizat de “elefantul” fotografiei romanesti de calitate, Vlad Constantinescu.

Scena care ar putea rivaliza cu cea dintr-un film celebru. Nu spun care!

La biserica, unde finii erau tare emotionati. Le trece!

Un sarut foarte… lung si o proba foto a iubirii fara perdea

Nasul si nasa intr-un moment, foarte rar, de zambete si, mai ales, de intelegere

Dragos, ducand pe brate problemele care vor veni inevitabil. E o gluma, desigur!

Cei doi, prietenii mei de multi-multi ani, se casatoresc. Este cea mai buna veste a acestor zile. Fericitul eveniment va avea loc pe 27 septembrie, anul acesta, la restaurantul “Casa Domnesti” din Domnesti sa traiesti. Vom veni, stai linistit, nu-ti face probleme, leule progresist de vita noua care faci “click”. Casa de piatra!

Nu divulg site-ul ca iar imi sar toti in cap. E site-ul unei televiziuni. Asta e…

Pana acum multi ma acuzau ca gasesc gafe numai in ProSport, fostul meu loc de munca din urma cu doi ani. Sau pe sport.ro, mai nou, unde cica n-am voie sa fac ce fac, ci trebuie sa tac. De cateva zile, gsp.ro imi ofera marfa pe banda rulanta. Auziti una: Guns N’ Roses a cantat la petrecerea burlacilor a lui Chivu de la Fratelli. Nu prea se mai poate, dragilor… N-au mai scos un album din 1993, cand cei doi semnatari ai articolelor se lansau in aceasta meserie. Atunci prima conditie era sa cumpere pachete de kent lung sefului cu ochelari, iar drept rasplata erau trimisi la meciurile de pe teren propriu ale Gloriei Bistrita. De unde se intorceau bucurosi.

Asa e cand te crezi destept. Priviti poza din material. Nu e cel pe care-l vrea patronul Bosanceanu: din simplu motiv ca Hugo Almeida valoreaza vreo 10 milioane de euro, dar cert e ca Hugo Miguel nu e Hugo Almeida. Baieti, daca dati google, verificati - nu luati orice Hugo. Bine ca n-ati pus poza lui Hugo Sanchez sau, mult mai rau, al lui Victor Hugo.

In ziarul Prosport, fotbalul feminin e dat la alte sporturi. Alte sporturi decat fotbalul, bineinteles… Cum se face discriminare intre sexe, vedeti ce simplu e?

Am primit-o de la un anonim la postul precedent: Florentin Petre confundat cu Ovidiu Petre. Stelistul insa se afla in Austria (am rectificat, senora luisao), in niciun caz la Grozni. Se mai intampla!

Toti ma intreaba daca am demisionat de la Adevarul. Raspunsul e simplu: da. Nu m-am certat cu nimeni, n-am nimic de reprosat asa cum s-a intamplat octombrie 2006 la Prosport, ci doar am decis sa plec considerand ca 2 ani ca sef al departamentului Sport la Adevarul sunt suficienti. Recunosc ca a intervenit o rutina, ca nu totul a fost asa cum am dorit la anumite faze… Da, asa e! Cu toate acestea, e o despartire amiabila, cu strangeri de mana, mult respect si, trebuie iarasi recunosc, multe regrete. Voi fi redactor-sef adjunct la Cancan, voi coordona 5-7 pagini de sport si pregatesc niste surprize pentru concurenta: Libertatea si Click. Conform ultimelor date BRAT, Cancan vinde peste 100.000 de exemplare pe editie (locul 4 in Romania dupa Libertatea, Click si Gazeta Sporturilor). Site-ul www.cancan.ro se afla pe pozitia secunda in topul ziarelor - 765.013 utilizatori unici (dupa gsp.ro, dar inaintea libertatea.ro, evz.ro. click.ro, hotnews.ro si protv.ro).

Tomas Berdych este un tenismen german, conform colegilor de la gsp.ro - care la randul lor preiau de pe pariori.ro… Realitatea este ca acest jucator prezent la Wimbledon s-a nascut la Valasske Mezirici, o localitate din Cehia. Are rezidenta la Monte Carlo, care cu siguranta nu e in Germania. Mai puneti mana macar pe o carte de geografie, daca nu va pricepeti la tenis! Bafta pe viitor!

Mă amuză foarte tare formulările de genul „România a căzut de pe un cal frumos” sau „Am murit frumos la Euro 2008″, sintagme pe care le-am citit în aceste zile la diverşi jurnalişti sau când le-am urmărit declaraţiile la diverse emisiuni de sport.

Stau şi mă întreb: oare Austria sau Franţa au murit urât sau tot la fel de frumos? De murit, mori o singură dată şi n-are importanţă cum o faci. Oare Elveţia a căzut de pe un ponei dizgraţios sau tot frumos precum calul nostru mioritic?

Numai la noi se poate să lauzi ineficienţa, să ne mulţumim cu o echipă care în trei meciuri a tras şapte şuturi pe spaţiul porţii. Sunt sigur că, pentru câţiva jucători, acest Euro a reprezentat ultimele meciuri în tricoul primei reprezentative.

Acum, ochii vor fi pe Sepsi, Keşeru, Radu Ştefan, Moţi şi pe alţi tineri de perspectivă. Mai puţin pe Contra, Florentin Petre, Marius Niculae şi Codrea, ultimii, fără a fi bătrâni pentru naţională, nu cred că pot depăşi vreodată nivelul pe care l-au etalat la acest turneu.

Vin preliminariile pentru Campionatul Mondial din 2010. Cu siguranţă, Franţa va arăta altfel, cu sau fără Domenech, Serbia rămâne o forţă care nu trebuie neglijată, în timp ce Austria a tras mai multe şuturi pe poartă la Euro 2008 decât tricolorii noştri.

Dacă vom şti să gestionăm acest insucces, vom merge şi la următorul turneu final. Dacă nu, vom sta iar în faţa televizorului, amintindu-ne de Hagi fotbalistul şi de nopţile turneelor finale când nu ştiam cine e Mutu sau Chivu, iar Tamaş era un nume care ne ducea cu gândul la un cântăreţ de muzică populară.

Il confunda pe Rakitici cu Modrici in poza respectiva, se vede ca baietii de la Gazeta Sporturilor, varianta online, prefera duelurile din Liga 1 decat pe cele din Premier League sau din alte campionate puternice.

Am visat frumos înainte de acest turneu final, la fel cum o fetiţă de la grădiniţă nu adoarme noaptea cu gândul la păpuşa fermecată promisă de părinţi în virtutea unui telefon dat lui Moş Crăciun. Am crezut că suntem buni, chiar foarte buni, dar în realitate suntem mult mai modeşti decât ne-am închipuit vreodată.

Să recapitulăm: ne-am calificat din grupa preliminară cu mult noroc. Aţi uitat pasa albanezului către Dică la 0-0 în Albania, golul din ofsaid al lui Goian în meciul cu Olanda de la Constanţa sau cum au pierdut bulgarii nişte puncte aiurea contra aceloraşi albanezi? La Rotterdam am aplicat o tactică defensivă care i-ar face invidioşi pe Mircea cel Bătrân şi Ştefan cel Mare, ne-am băgat cu autobuzul în poartă, refuzând jocul, şi am jubilat la final aidoma unei câştigătoare de Liga Campionilor.

Iar la Euro ce-am jucat? Nimic. Cu Franţa ne-am apărat, cu Italia a fost cel mai bun meci al nostru, asta e adevărat, dar fără norvegianul Ovrebo, probabil, situaţia ar fi fost altfel. Olandezii au stat marţi seară pe teren ca magneţii pe frigider, lăsându-ne culoare în prima parte, dar degeaba. Cu Marius Niculae care semăna cu un pieton în intersecţia de la Piaţa Universităţii, cu Bănel Nicoliţă mereu derutat şi dornic de luptă corp la corp, cu Mutu fără vlagă şi cu Chivu mai imprecis ca niciodată – nu puteam emite pretenţii.

Mereu Chivu şi Mutu au încercat şi au visat să depăşească Generaţia de Aur. Dacă ne referim la maşini de fiţe, ceasuri scumpe, femei frumoase şi nunţi fastuoase, cu siguranţă, şi-au îndeplinit obiectivul. Felicitări, băieţi! Dar fotbal mai jucaţi?

Dorin Chiotea, fostul redactor-sef la Prosport acum editor-coordonator la Libertatea, se ocupa de importuri masive la ziarul nr.1 din peisajul publicatiilor cotidiene din Romania. Surse din piata care doresc sa-si pastreze anonimatul sustin ca se negociaza intens cu 4 insi pentru departamentul Sport, persoane care provin de la ProSport (secret), Click (Madalina Ciodaru), Sport.ro (secret) si Interesul Public (Catalin Apostol). Ideea e ca Libertatea doreste sa aiba zilnic 8 pagini din 32 numai cu sport. De asemenea, se mai negociaza cu 4 editori foto de la ziare diferite. Nu-mi cereti nume ca nu pot dezvalui absolut nimic. De asemenea, 5 insi de la site-ul Prosport vor veni la www.libertatea.ro. V-am pupat, leilor! Dorine, bafta tata!

O simplă statistică ne spune că, în ultimii 22 de ani, Spania, posibila noastră adversară după grupe, dacă terminăm pe locul doi, a ajuns mai mereu în sferturile de finală ale unui turneu de anvergură şi tot mereu a pierdut.

În 1986, a comis-o cu Belgia, la penalty-uri, apoi în 1994, la World Cup, a fost 1-2 cu „squadra azzurra”, pentru ca doi ani mai târziu, în Anglia, călăul să poarte chiar numele gazdelor competiţiei.

La Euro 2000, viitoarea campioană Franţa a învins-o cu 2-1 tot în aceeaşi fază, iar Raul, marele absent al turneului aflat acum în desfăşurare, a ratat un penalty în minutul 90. De asemenea, la Mondiale, de două ori s-a oprit în optimi (1990 şi 2002), fază a competiţiei posibilă doar la această întrecere.

Întotdeauna favorită îna­intea fiecărui campionat care începe, „la furia roja” se împiedică după ce în grupe face senzaţie. Sferturile sunt maximul a ceea ce poate.

Dacă despre Olanda se spune că este cea mai bună reprezentativă dintre cele care n-au cucerit vreun Mondial de-a lungul timpului, cu siguranţă Spaniei îi este rezervată poziţia secundă. Cu toate acestea, ibericii au la activ un Euro câştigat în 1964 în dauna Uniunii Sovietice sau o finală cu Franţa lui Platini pierdută 20 de ani mai târziu.

„La furia roja” e o echipă care a căzut şi ea pradă globalizării. Ani la rând puteam număra 23 de jucători din Primera Division. Astăzi, aritmetica ne joacă feste: Reina, Xabi Alonso, Arbeloa şi Fernando Torres joacă la FC Liverpool, iar Cesc Fabregas, la Arsenal. Şi la ei, dar şi la noi, selecţionerul e aspru criticat de presă. Diferenţa e că al nostru e mult mai norocos.

Se intampla si la case mai mari. Daca nu stiati, Mutu l-a invins pe Buffon. Numai in imaginatia alora de la uefa.com. Zicea cineva ca UEFA nu ne vede cu ochi buni. Ba da. Spre deosebire de altii, astia nu-mi retrag viitoarele acreditari. Sper!